Nedumerire

Tind sa fiu mai deschisa si mai sincera cu o persoana de care stiu sigur ca nu ma poate rani pentru ca este departe. Mai deschisa decat cu o persoana care imi este aproape, care ma atinge si imi demonstreaza cat de mult tine la mine.
De ce?
. . .

Miss you

Intotdeauna am fost sincera si deschisa. Fiecarei persoane pe care o cunosteam ii daruiam buna mea dispozitie si tot ce puteam sa ii dau. Fie ca era vorba de un baiat, fie o fata.
Dar ceva … m-a facut sa devin inchisa si mai inchisa si … mai inchisa.
Acum mi-e frica sa ma implic. Nu vreau sa sufar, dar nici sa fac pe altii sa sufere descoperindu-mi toate defectele si obiceiurile proaste.
Cred ca mi-e frica de apropiere, intimitate, daruire … dar el ar putea si ar trebui sa ma faca sa imi depasesc frica, nu? Sau dimpotriva, EU pentru el ar trebui sa devin din nou deschisa, stiind ca nu ma poate rani?
Sau poate?

Nu l-am mai vazut de 6 zile. Mi-e dor de el!

30 aprilie 2008 – 1 mai 2008

Am fumat primele mele 3 tigari.

In ultimul timp ma visam mereu fumand si m-am decis ca daca o sa am ocazia sa incerc sa vad cum e. Daca el a incercat, eu de ce nu? Silvia a fost cea care m-a “initiat” in minunata arta a tragerii dintr-un bat urat mirositor.
Impresii? Are gust de iarba si mentol. Insa nu pute asa tare cand tragi tu din bat. Prima data n-am simtit nimic, a doua oara, cand am tras mai tare in piept, am tusit rau.
Nu regret, insa acum simt o tentatie si mai mare. Mi-e frica. Trebuie sa ma stapanesc. Trebuie!