Ganduri aiurea

De cate ori te-ai gandit cum ar fi fost lumea daca nu te-ai fi nascut?
De cate ori te-ai atins gandindu-te ca intr-adevar existi si a venit vremea sa faci ceva cu adevarat valoros in viata asta care este singura ta sansa?
De cate ori te-ai gandit cat de mult s-au straduit parintii tai sa te faca sa fii asa cum esti acum? Pentru ca vrei sau nu sa recunosti, daca nu erau ei asa cum au fost, nu ai fi gandit astazi asa cum gandesti. Nu te-ai fi comportat asa cum o faci. Asta poate fi si un lucru bun dar si unul rau. Cum ti-a fost norocul… nu? Dar nu crezi ca ar fi cazul sa incepi sa-ti faci viata cu adevarat valoroasa? Si sa o faci si pe a celor din jurul tau sa prinda sens langa tine… Uneori mi-e atat de greu… Oare cat de greu este sa nu faci nimic? Sa lasi timpul sa treaca pe langa tine, sa hotarasca el cat sa stai pe loc si cat nu… E oribil sau dimpotriva e minunat? Poate nici macar nu vorbim in cuvintele care trebuie. Poate nici macar nu stim ce vrem… Dar pentru a stii ce vrem nu ar fi cazul sa incercam sa facem ceva pentru a ne da seama ce vrem cu adevarat pentru noi? De ce sa lasam timpul ori persoanele de langa noi sa ne influenteze, cand noi singuri am putea sa deciem? Stim ca totul este o optiune. Stim ca putem sa alegem si totusi nu facem asta. Lasam ca momentul sa treaca chiar daca stim ca exista posibilitatea ca alt moment potrivit sa nu se mai iveasca. Si la sfarsit ne intrebam cu ce-am gresit, fara sa avem curajul sa recunoastem ca singurii vinovati suntem noi insine. Ne place sa dam vina pe ceilalti, fara sa ne gandim cate alte probleme mai au si fara ceea ce le punem noi pe umeri.
De ce suntem rai? De ce ne place sa ocolim momentele bune, in schimb pe cele rele le strangem in brate ca si cum ne-ar fi prieteni? De ce nu avem curaj in problemele care conteaza cu adevarat? De ce suntem lasi in ceea ce priveste problemele care ne influenteaza destinul? De ce nu credem ca numai noi suntem cei responsabili? De ce?
Fiecare este altfel. Fiecare trebuie sa-i accepte pe ceilalti, fara insa sa fie in stare sa accepte situatiile proaste. Fiecare are un destin. Fiecare are problemele lui pe care trebuie sa le rezolve pentru a trece la un nivel superior. Dar cine sunt aceia care au curajul sa treaca mai departe, fara sa cada tentatiei de a sta pe loc numai pentru a fi alaturi de ceilalti? Cine are curajul sa-si infrunte destinul de unul singur?

~ de makinenemies pe mai 23, 2008.